GEA in presa Arhiva BULETIN INDUSTRIAL GEA NR. 4/2005

_________________________________________________________________

Anul 2005 º Nr. 4481 º Editia I

Productia industriala sta pe loc
Firmele cu pierderi din industrie, cu 5% mai multe decat cele profitabile
Articol de Teodora Vasalca / teodora.vasalca@curierulnational.ro


Managerii din industrie sunt, inca, optimisti. Indicele GEA de incredere industriala, care ia in calcul asteptarile privind volumul productiei, nivelul actual al comenzilor si nivelul actual al stocurilor, are valoare de 2,47 (pe o scala de la -100 la +100), pentru trimestrul IV al acestui an. Fata de inceputul anului, cand indicele GEA a fost de 14,5 puncte, in primul trimestru al anului, indicele se mentine la o valoare scazuta. Totusi, acesta si-a oprit scaderea din precedentele doua trimestre si continua sa inregistreze un nivel peste 0, ceea ce arata ca, pe ansamblul economiei, perspectivele raman moderat pozitive. De asemenea, stoparea aprecierii leului inceputa in luna octombrie ar putea da unele motive de optimism pentru exportatori.
Indicele GEA arata un grad ridicat de concordanta cu evolutia productiei industriale si, implicit, o capacitate buna de predictie a evolutiei acesteia.

Sarbatorile de iarna salta productia alimentara

Industria alimentara - probabil si pe fondul asteptarii Sarbatorilor de Iarna - este cea mai optimista, in urcare fata de trimestrul trecut (indice 22,5). Industria de mijloace de calcul si cea de masini si aparate electrice raman de asemenea peste media industriei prelucratoare. Mai multe sectoare sunt insa prudente (indice 0) sau chiar pesimiste (indice negativ) privind evolutiile din trimestrul IV. Asteptarile negative surprind in industria metalurgica (-10) si din cea de masini si echipamente. O explicatie ar putea fi cresterea in continuare a preturilor la energie electrica si gaze, cele doua industrii mentionate fiind energo-intensive.

Scaderea numarului de angajati

In ceea ce priveste nivelul comenzilor, buletinul GEA conseamneaza o usoara crestere. Astfel, pe ansamblul industriei prelucratoare, comenzile ajung pentru 3,8 luni de productie - fata de 3,6 luni in trimestrul III. O evolutie favorabila este ca s-a redus numarul firmelor ale caror comenzi ajung pentru maxim o luna de productie, de la 38,6% in trimestrul III, la 32,2% in trimestrul IV. Totusi, pe trimestrul III mai multe firme au inregistrat pierderi, ponderea lor depasind-o cu aproape 5% pe a firmelor care au inregistrat profit. 45% dintre firmele respondente au declarat o scadere a numarului angajatilor in trimestrul III 2005. Tendinta de reducere a numarului de angajati din industria prelucratoare se mentine si in trimestrul IV, dar cu o intensitate mai scazuta (sold conjunctural -15,4%). In ceea ce priveste preturile productiei industriale, buletinul GEA arata ca, pentru trimestrul IV, desi o treime din repondenti se asteapta la stagnarea preturilor, media pe ansamblul industriei arata o crestere moderata de 1-3%.

Indice negativ in UE

Buletinul Industrial nr. 4/2005 al Grupului de Economie Aplicata s-a bazat pe un chestionar, aplicat in perioada 17 octombrie - 1 noiembrie, unui esantion reprezentativ de 170 de firme din industria prelucratoare, selectate dupa sector, cifra de afaceri, numar de angajati, natura capitalului. Aceasta perioada nu a inclus momentul ruperii acordului cu FMI, deci asteptarile firmelor nu au fost influentate de acest eveniment. In UE, potrivit Eurostat, indicele de incredere industriala a inceput sa creasca din luna iulie, de la -8 pana la -5, in luna octombrie.
Pe de alta parte, indicele este inca pozitiv in Romania, fapt care in UE nu s-a mai intamplat in ultimii cinci ani.
Aceasta reflecta atat diferenta de palier de dezvoltare, cat si diferenta de asteptari dintre mediul economic romanesc si cel european, precum si faptul ca mai avem mult pana la convergenta reala cu UE.

Asteptari prudente pentru trimestrul IV

- Cresterea preturilor productiei industriale cu 1-3%
- Scaderea numarului de angajati
- Sold usor pozitiv privind profitul

_________________________________________________________________

11.11.2005

_________________________________________________________________

Managerii din sectorul alimentar sint cei mai optimisti

* Indicele increderii industriale (GEA) arata ca, la nivelul intregii industrii, managerii sint optimisti * Indicele GEA este in concordanta cu evolutia productiei industriale

Increderea industriala se mentine si in ultimul trimestru al acestui an la un nivel scazut, cu putin peste cel din al treilea trimestru. Astfel, indicele GEA, care reflecta increderea industriala, stagneaza in trimestrul patru la o valoare de 2,47 (in crestere marginala cu 0,27 puncte procentuale comparativ trimestrul anterior).
Desi inca la un nivel scazut, indicele GEA de incredere industriala se afla totusi peste nivelul 0, ceea ce denota ca pe ansamblul economiei perspectivele ramin moderat pozitive. In plus, indicele si-a oprit scaderea din precedentele doua trimestre. Un motiv pentru optimismul managerilor din industrie ar putea fi si stoparea aprecierii leului, cu efecte benefice pentru exportatori.
Cele mai optimiste perspective sint ale managerilor din sectorul alimentar, probabil si pe fondul asteptarii sarbatorilor de iarna, in timp ce in industriile energofage (metalurgie si cea de masini si echipamente) predomina pesimismul, explicat de cresterea in continuare a preturilor la energie electrica si gaze. Se mentine pesimismul si in industria chimica si in transportul rutier, la fel ca in trimestrele anterioare.
Peste media industriei prelucratoare se afla industria de mijloace de calcul si cea de masini si aparate electrice, iar multe sectoare sint prudente (indice 0 in industria confectiilor, echipamentelor TV si prelucrarea cauciucului).
O usoara crestere se inregistreaza la nivelul comenzilor, pe ansamblul industriei prelucratoare comenzile ajungind pentru 3,8 luni de productie, fata de 3,6 luni in trimestrul anterior.
O treime dintre managerii chestionati se asteapta ca preturile sa stagneze in trimestrul patru, insa media pe ansamblul industriei arata o crestere de 1% - 3%. Previziunile din buletinele GEA anterioare s-au adeverit, cresterile de preturi realizindu-se intr-o mare masura la nivelul prognozat.
Desi asteptarile de profit ramin pozitive si in acest trimestru, soldul conjunctural a scazut totusi fata de trimestrul anterior (de la 17% la 10%). Scaderea reflecta o tendinta de realism a managerilor, care s-au confruntat deja in trimestrele anterioare cu rezultate sub asteptari. Pe trimestrul al treilea ponderea companiilor care au inregistrat pierderi a depasit cu aproape 5% pe cea a firmelor care au inregistrat profit.
Si perspectivele privind cifra de afaceri sint inca pozitive si se coreleaza cu cele privind profitul (88% dintre cei care estimeaza profit in trimestrul patru prevad si o crestere a cifrei de afaceri).
Tendinta de scaderea a angajatilor (45% dintre firmele respondente si-a redus personalul in trimestrul trei) se mentine si in ultimele trei luni ale acestui an, insa cu o intensitate mai scazuta.
Prin compararea trendului indicelui de incredere industriala cu cel al productiei industriale se observa practic o suprapunere a acestora, ceea ce releva faptul ca indicele GEA anticipeaza corect evolutia productiei industriale.

INSERT
Indicele GEA prezentat este elaborat de Grupul de Economie Aplicata (GEA) pe baza unui chestionar aplicat unui esantion reprezentativ de 170 de firme din industrie. Indicele ia in calcul asteptarile privind volumul productiei, nivelul actualul al comenzilor si nivelul actual al stocurilor si se inscrie pe o scala de la -100 la +100. In UE, indicele de incredere industriala a crescut de la -8 in luna iulie la -5 in luna octombrie.

_________________________________________________________________

11.11.2005

_________________________________________________________________

Managerii, optimisti, dar in expectativa
Articol de Delia Budurca

Indicele de incredere industriala calculat de Grupul de Economie Aplicata pentru trimestrul al IV-lea al anului a inregistrat o evolutie constanta fata de trimestrul trecut, dupa ce indicii anteriori aratau prabusirea increderii managerilor. Aceasta a scazut de sapte ori de la inceputul anului, dar managerii raman, totusi, optimisti. Daca Indicele GEA de incredere industriala era la inceputul anului de 14,5, in trimestrul II a scazut la 7,4, in trimestrul lll la 2,2, iar in trimestrul IV la 2,5. Intre motivele de optimism, stoparea aprecierii leului, sarbatorile de iarna - in special pentru industria alimentara -, cresterea acoperirii productiei prin comenzi.

_________________________________________________________________

Joi 10.11.2005
Articol de Maria Vulpe


Dintre statele foste comuniste, Romania, alaturi de Polonia si Bulgaria, constituie in prezent o tara cu o emigratie neta, adica numarul persoanelor plecate sa munceasca afara este mult mai mare decat numarul celor care vin sa lucreze la noi. Cam din ’98, pe langa emigratia temporara si cea definitiva, s-a dezvoltat si un al treilea segment de emigratie, cea medie. Per ansamblul economiei, una din cinci familii are un membru plecat afara. Ei aduc anual in tara aproape 3 miliarde de euro, bani care intra in circuitul monetar al Romaniei.
Asa cum ne explica directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA), Liviu Voinea (foto), toti banii care circula in economia Romaniei sunt in numar de 15 miliarde de euro, ei fiind impartiti in numerar, depozite la vedere si depozite la termen.
Din aceasta masa monetara, aproape o cincime, adica vreo 3 miliarde sunt banii de la romanii din strainatate. In balanta de plati apar numai cei trimisi prin canalele bancare oficiale, pentru ei existand un comision agreat de comun acord intre bancile care opereaza transferuri si Ministerul Muncii.
O stricta evidentiere a lor se poate face numai in anumite perioade ale anului, de marile Sarbatori si in vacante, cand se ia in considerare activitatea caselor de schimb valutar. Banii iesiti “pe plus“, in numar de 1 miliard, intra in Contul de Erori si Omisiuni, ei fiind adusi in buzunar, prin carausi sau in colete.
Voinea mai crede ca, dupa asteptata extindere a UE din 2007, tara noastra ar putea deveni un importator de forta de munca, daca largirea UE se va opri pentru o buna perioada de timp. Principalele state care vor oferi forta de munca pentru tara noastra ar putea fi Iugoslavia si fostele tari sovietice.

Efecte pozitive ale banilor de afara

Banii trimisi de romanii din strainatate sunt parte din contul curent. Ei finanteaza o parte din deficitul balantei comerciale, reducand totodata si deficitul contului curent. Cam din ’98, acesti bani au inceput sa joace un rol important in economia romaneasca. Intre ’97 si ’99 s-a inregistrat o scadere impresionanta a PIB-ului. Fara ei, PIB-ul ar fi scazut si mai mult, recesiunea ar fi fost mai severa si iesirea din aceasta recesiune mult mai lenta. Daca in trecut acesti bani au ajutat la recesiune, astazi ei ajuta la cresterea economica, constituind totodata si o plasa de rezerva a economiei.
Faptul ca un numar considerabil de romani sunt plecati sa munceasca in alte tari elibereaza din presiunea sociala prin scaderea numarului de someri.
Singura problema a acestor bani ar fi aceea ca ei se duc pe consum curent, explica specialistul GEA. Adica pe mancare, haine, facturi, apoi pe bunuri de folosinta indelungata, cum ar fi case, autoturisme, electronice si electrocasnice, si doar o mica parte sfarsesc in investitii.
Pentru a le ajunge banii si pentru o investitie in tara, romanii plecati afara trebuie sa aiba o perioada medie de emigrare, adica sa munceasca acolo cel putin cativa ani. Investind in tara ei creeaza totodata si noi locuri de munca.

Banii din strainatate cresc inflatia

Influenta negativa pe care acesti bani o au asupra economiei romanesti este de fapt o perspectiva inversa a influentei pozitive. In opinia lui Voinea, faptul ca banii din strainatate se duc in primul rand la produsele de consum curent, acest fenomen favorizeaza importurile.
Aceasta parte din masa monetara nu este sustinuta pe productie, adica nu s-a muncit si nu s-a produs aici, ceea ce duce la cresterea inflatiei. Trimiterea regulata de bani din afara ii poate determina pe membrii familiilor din tara sa nu-si mai bata capul pentru gasirea unul loc de munca, acest fenomen numindu-se cultura a dependentei.
Faptul ca avem mai multi bani in tara este in defavoarea fortei de munca. Avem mai putine brate si poate chiar si creiere.
Un alt efect negativ al infuziei de bani din strainatate il constituie cresterea preturilor de pe piata imobiliara. Liviu Voinea explica acest fenomen prin faptul ca, odata intorsi in vacanta, cei care muncesc in strainatate nu au timp sa faca un studiu de piata temeinic pentru a-si cumpara proprietati. Ei ofera astfel, de cele mai multe ori fara negociere, pretul cerut.