GEA in presa Arhiva ALTE ARTICOLE SI INTERVIURI IN PRESA

Articolele si interviurile din presa ale membrilor GEA nu reflecta pozitia institutionala a GEA, ci doar opinia individuala a fiecaruia dintre ei.

Data: 21 Februarie 2006

GEA a calculat indicele de europenitate pentru marile orase

In cadrul unui proiect pilot finantat de Balkan Trust for Democracy, Grupul de Economie Aplicata a realizat si calculat in premiera un indice de europenitate pentru municipiile resedinta de judet.

Proiectul a urmarit sa identifice gradul de pregatire pentru aderarea la UE al oraselor romanesti. Au fost selectate patru municipii resedinta de judet: Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara - fiecare reprezentand cate o regiune de dezvoltare. Indicele a fost calculat trimestrial, acoperind perioada aprilie-decembrie 2005.
Scopul acestui indice nu este acela de a da note si a de a face clasamente, ci de constientiza atat autoritatile locale cat si opinia publica in general cu privire la gradul de pregatire pentru UE - si implicit cu privire la capacitatea de absorbtie a socurilor aderarii. GEA incearca sa impuna in dezbaterea publica faptul ca integrarea europeana nu este doar o problema a centrului, si nu este ceva abstract - dimpotriva, integrarea europeana incepe cu noi insine si cu orasul in care traim.
Indicele de europenitate se compune din trei sub-indici: administrativ, economic, si socio-cultural. Fiecare dintre acesti sub-indici, avand o pondere egala in indicele final, este la randul sau o marime compozita, pe baza unor variabile statistice, precum si a monitorizarii presei regionale cu privire la articolele legate de integrarea europeana. Toate variabilele au fost operationalizate pe o scala de la 1 (grad scazut de europenitate) la 4 (grad ridicat de europenitate). Aceste variabile au fost selectate pentru a reflecta gradul de deschidere catre UE, capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, capacitatea institutionala, si nivelul de interes local pentru teme de integrare europeana.
Principalele concluzii ale Indicelui de Europenitate, calculat trimestrial pentru municipiile Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara, sunt:

- Timisoara inregistreaza cel mai ridicat indice de europenitate dintre municipiile analizate. Ea este urmata de Cluj si Constanta (cele doua au valori apropiate, cu mici variatii), si Iasi.
- Pe parcursul anului 2005, municipiile Timisoara si Iasi au inregistrat ritmul cel mai ridicat de "europenizare", adica cele mai mari ritmuri de crestere ale indicelui de europenitate
- Constanta sta cel mai bine la sub-indicatorul administrativ, datorita numarului mare de angajati in departamentul de integrare europeana in administratia locala, si numarului de acorduri de infratire cu orase europene.
- Timisoara sta cel mai bine la sub-indicatorul economic, datorita investitiilor masive de capital strain.
- Timisoara si Clujul stau cel mai bine la indicatorul socio-cultural, datorita capacitatii ONG-urilor locale de atragere a fondurilor europene.
- Cel mai mare decalaj intre municipiile analizate se constata pentru sub-indicatorul economic, intre Timisoara si Iasi.
- Sub-indicatorul socio-cultural este cel mai compact, cu performante asemanatoare intre cele 4 municipii analizate.
- Sub-indicatorul administrativ este singurul la care toate municipiile analizate au facut progrese in cursul anului 2005.
- Se observa ca diferenta intre municipii in ce priveste gradul acestora de europenitate provine in principal de la sub-indicatorul economic.
- Toate cele patru municipii analizate si-au imbunatatit valoarea indicelui de europenitate intre capetele intervalului de timp analizat.

In ce priveste monitorizarea presei locale (si ea o componenta a indicelui de europenitate), cele mai interesante rezultate sunt:
- Peste 90% din articolele despre UE si integrarea europeana sunt stiri, ponderea editorialelor, anchetelor si interviurilor fiind extrem de redusa.
- Peste doua treimi din articolele despre UE si integrarea europeana sunt neutre, restul impartindu-se relativ egal intre atitudini pozitive si atitudini negative.
- Predomina articolele care abordeaza teme nationale si europene, in care principalii actori sunt autoritatile centrale si cele europene. Articolele care abordeaza teme locale si regionale, cu actori locali si regionali, nu reprezinta cumulat mai mult de o treime din totalul articolelor din presa locala.

GEA respinge orice interpretare politica a acestui indice, si isi exprima increderea ca el va putea fi dezvoltat pe viitor, si cu sprijinul autoritatilor locale, pentru a cuprinde toate municipiile resedinta de judet. Un indice scazut de europenitate nu inseamna o nota proasta, ci o oportunitate de progres.
Indicele a fost realizat de o echipa multidisciplinara a GEA, formata din: conf.univ.dr.Liviu Voinea si Laura Simionescu - cercetatori; prof.univ.dr.Daniel Daianu, prof.univ.dr.Dumitru Sandu si prof.univ.dr.Gheorghe Oprescu - consultanti.
Raportul complet de cercetare privind indicele de europenitate poate fi accesat pe site-ul www.gea.org.ro

Data: Marti, 21 Februarie 2006
Articol de: Ada Stefan

Gradul de pregatire pentru aderare al oraselor
Timisoara, municipiul cel mai european al Romaniei In cadrul unui proiect-pilot finantat de Balkan Trust for Democracy, Grupul de Economie Aplicata (GEA) a realizat si calculat in premiera un indice de europenitate pentru municipiile resedinta de judet.
Proiectul a urmarit sa identifice gradul de pregatire pentru aderarea la UE al oraselor romanesti. Au fost selectate patru municipii resedinta de judet: Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara - fiecare reprezentand cate o regiune de dezvoltare. Indicele a fost calculat trimestrial, acoperind perioada aprilie-decembrie 2005. "Scopul acestui indice nu este acela de a da note si a de a face clasamente, ci de a constientiza atat autoritatile locale, cat si opinia publica in general cu privire la gradul de pregatire pentru UE - si implicit cu privire la capacitatea de absorbtie a socurilor aderarii. GEA incearca sa impuna in dezbaterea publica faptul ca integrarea europeana nu este doar o problema a centrului, si nu este ceva abstract - dimpotriva, integrarea europeana incepe cu noi insine si cu orasul in care traim", a declarat Liviu Voinea, directorul GEA.

Principalele concluzii ale Indicelui de Europenitate, calculat trimestrial pentru municipiile Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara, sunt:
- Timisoara inregistreaza cel mai ridicat indice de europenitate dintre municipiile analizate. Ea este urmata de Cluj si Constanta (cele doua au valori apropiate, cu mici variatii) si Iasi.
- Pe parcursul anului 2005, municipiile Timisoara si Iasi au inregistrat ritmul cel mai ridicat de "europenizare", adica cele mai mari ritmuri de crestere a indicelui de europenitate.
- Constanta sta cel mai bine la subindicatorul administrativ, datorita numarului mare de angajati in departamentul de integrare europeana in administratia locala si numarului de acorduri de infratire cu orase europene.
- Timisoara sta cel mai bine la subindicatorul economic, datorita investitiilor masive de capital strain.
- Timisoara si Clujul stau cel mai bine la indicatorul sociocultural, datorita capacitatii ONG-urilor locale de atragere a fondurilor europene.
- Subindicatorul sociocultural este cel mai compact, cu performante asemanatoare intre cele 4 municipii analizate.
- Subindicatorul administrativ este singurul la care toate municipiile analizate au facut progrese in cursul anului 2005.
- Se observa ca diferenta intre municipii in ce priveste gradul acestora de europenitate provine in principal de la subindicatorul economic.
- Toate cele patru municipii analizate si-au imbunatatit valoarea indicelui de europenitate intre capetele intervalului de timp analizat.
Indicele a fost realizat de o echipa multidisciplinara a GEA, formata din: Conf. Univ. Dr. Liviu Voinea si Laura Simionescu - cercetatori; Prof. Univ. Dr. Daniel Daianu, Prof. Univ. Dr. Dumitru Sandu si Prof. Univ. Dr. Gheorghe Oprescu - consultanti.

Data: Luni, 20 Februarie 2006

Timisoara este cel mai bine pregatit oras pentru integrare

Timisoara este orasul cel mai bine pregatit din Romania in vederea aderarii la Uniunea Europeana, fiind urmat de Cluj-Napoca si Constanta, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA).
Gradul de pregatire, exprimat ca "indice de europenitate" al fiecarui oras, a fost calculat pe baza a trei indicatori (administrativ, economic si socio-cultural). Acest indice reflecta gradul de deschidere catre UE, capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, capacitatea institutionala si nivelul de interes local pentru teme de integrare europeana.
Proiectul a fost realizat in perioada aprilie-decembrie 2005 in patru municipii resedinta de judet (Timisoara, Cluj-Napoca, Constanta si Iasi), fiecare reprezentand o regiune de dezvoltare. Rezultatele studiului arata ca Timisoara are cel mai bun indicator economic, mai ales datorita investitiilor masive de capital strain. De asemenea, Constanta are cele mai bune rezultate in sectorul administrativ datorita numarului mare de angajati in departamentul de integrare europeana in administratia locala.
In urma monitorizarii presei locale, rezultatele obtinute arata ca peste 90% din articolele despre UE si integrarea europeana sunt stiri, ponderea editorialelor, a anchetelor si a interviurilor fiind extrem de redusa. (D.E.)

Articol de: Carmen Iordan

Timisoara-i "fruncea" si la integrare

Cel mai bine pregatit oras din Romania in vederea aderarii la Uniunea Europeana este Timisoara, fiind urmat de Cluj-Napoca si Constanta, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Grupul de Economie Aplicata. Gradul de pregatire - exprimat ca "indice de europenitate" - al fiecarui oras a fost calculat pe baza a trei indicatori - administrativ, economic si socio-cultural - si reflecta gradul de deschidere catre UE, capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, capacitatea institutionala si nivelul de interes local pentru teme de integrare europeana.
Proiectul a fost realizat in perioada aprilie-decembrie 2005 in patru municipii resedinta de judet - Timisoara, Cluj-Napoca, Constanta si Iasi, fiecare reprezentand o regiune de dezvoltare. Rezultatele studiului arata ca Timisoara are cel mai bun indicator economic, datorita investitiilor masive de capital strain, in timp ce Constanta are cele mai bune rezultate in sectorul administrativ, datorita numarului mare de angajati in departamentul de integrare europeana in administratia locala si numarului de acorduri de infratire cu orase europene. In privinta indicatorului socio-cultural, toate municipiile analizate au inregistrat progrese in cursul anului trecut, Timisoara si Cluj-Napoca avand un usor avans datorita capacitatii ONG-urilor locale de atragere a fondurilor europene.
"Scopul acestui indice nu este acela de a da note si de a face clasamente, ci de a constientiza atat autoritatile locale, cat si opinia publica in general cu privire la gradul de pregatire pentru UE - si implicit cu privire la capacitatea de absorbtie a socurilor aderarii. GEA incearca sa impuna in dezbaterea publica faptul ca integrarea europeana nu este doar o problema a centrului, si nu este ceva abstract - dimpotriva, integrarea europeana incepe cu noi insine si cu orasul in care traim", mai spun autorii raportului.

Articol de Mihai Nicut

Orase cu marca UE

Desi Timisoara este mai slaba decit altele la capitolul administratie si strinsul de bani comunitari, sta bine la capitolul economic si cultural. Potrivit unui clasament publicat ieri, orasul de pe Bega este centrul regional cel mai pregatit pentru aderare.
Timisoara este cel mai bine pregatit oras romanesc pentru aderarea la Uniunea Europeana, potrivit unui studiu realizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA) pe patru orase, care reprezinta insa si centrele a patru regiuni de dezvoltare din tara. Alaturi de Timisoara, studiul mai cuprinde Clujul, Iasiul si Constanta.
Gradul de pregatire este exprimat pe baza unui "indice de europenitate" al fiecarui oras, calculat pe baza a trei indicatori: administrativ, economic si socio-cultural, care cuprind, la rindul lor, mai multe subcapitole.

Administratie mai buna la Constanta
La criteriul administrativ, cel mai aproape de Europa, dintre cele patru orase, este Constanta. Desi numara mai putini rezidenti straini decit Timisoara, orasul de la Marea Neagra sta mai bine decit orasul de pe Bega pentru ca este infratit cu mai multe orase europene, pentru ca a primit de doua ori mai multe puncte la capitolul "Finantari europene atrase de administratia locala" si pentru ca aici lumea este mai informata in legatura cu administratia locala si cu integrarea europeana. Pe ansamblu, la subcapitolul administrativ, Constanta a primit un indice de europenitate de 3,40 pe o scara de la 1 (putin pregatit) la 4 (pregatit). Urmeaza Iasiul si apoi Timisoara.

Nota maxima la economie
La criteriul economic insa, Timisoara bate tot, primind calificativul maxim. Aici au fost luate in calcul capitalul social strain subscris (cel mai aproape a fost Clujul, cu "nota" 3), obligatiunile municipale emise (aceeasi ierarhie) si comertul exterior (dupa Timisoara, Constanta primind trei puncte).
Si din punct de vedere socio-cultural tot orasul de pe Bega pare cel mai pregatit pentru aderare, primind "nota" 3, urmat de Cluj si Iasi (cu 2,75) si de Constanta, cu 2,50. La acest capitol, a fost luat in calcul numarul studentilor la profilele de integrare (Clujul primind calificativul maxim, urmat, in ordine, de Timisoara, Iasi si Constanta), numarul de articole din presa locala referitoare la integrare (toate orasele au primit nota 3), finantari europene atrase de ONG-uri (Iasiul conduce, urmat de Constanta si apoi, la egalitate, Cluj si Timisoara). Ultimul aspect, cel al schimburilor culturale cu tarile europene, a adus insa Timisoara pe primul loc, pentru ca nota orasului a fost cea maxima, Constanta adunind doar 3 puncte, iar Clujul si Iasiul cite doua.

"Integrarea incepe cu orasul in care traim"
"Scopul acestui indice nu este acela de a da note si de a face clasamente, ci de a constientiza atit autoritatile locale, cit si opinia publica in general cu privire la gradul de pregatire pentru UE - si, implicit, cu privire la capacitatea de absorbtie a socurilor aderarii. GEA incearca sa impuna in dezbaterea publica faptul ca integrarea europeana nu este doar o problema a centrului si nu este ceva abstract. Dimpotriva, integrarea europeana incepe cu noi insine si cu orasul in care traim", spun autorii articolului.

Data: 21 Februarie 2006

Data: 7 Decembrie 2005

Articol de: Liviu Voinea

Public-privat pe banii mei

"Tot mai des in ultima vreme, aud vorbindu-se despre parteneriate public-private ca despre marea gaselnita a capitalismului roman si marea salvare pentru recuperarea decalajelor de investitii in infrastructura si constructii. PPP-urile (parteneriatele public-privat) sunt, probabil, niste solutii eficiente atunci cand cadrul legal este clar definit si cand nimeni nu ia pe nimeni de fraier.
In SUA, exista un Consiliu National pentru Parteneriatul Public-Privat, care are un set de principii privind functionarea PPP-urilor, principii intre care am remarcat implicarea activa a sectorului public prin monitorizarea permanenta a activitatilor care fac obiectul PPP, si stipularea clara a modalitatii de rezolvare a conflictelor.
In Marea Britanie, exista o abordare oficiala a guvernului asupra PPP, publicata in anul 2000, si un program guvernamental pentru PPP-uri, intitulat "Initiativa de Finantare Privata", depozitat la Ministerul de Finante si auditat de Oficiul National de Audit.
In Uniunea Europeana, a crescut recent interesul privind legiferarea clara a aspectelor legate de PPP-uri. Comisia Europeana a publicat, in 2004, o "Carte Verde privind PPP-urile" si a inaintat, la 15 noiembrie 2005, catre Parlamentul European si Consiliul European, o "Comunicare privind Parteneriatele Public-Privat". Chiar daca nu exista inca o legislatie comunitara privind alegerea partenerilor privati in PPP-uri, Comisia Europeana mentioneaza ca PPP-urile care includ contracte publice sau concesionari cad sub incidenta directivelor europene privind contractele publice si a legislatiei secundare privind concesionarile, iar absolut toate PPP-urile trebuie sa respecte principiile de transparenta, egalitate de tratament, proportionalitate si recunoastere reciproca.
In Romania, este in prezent debandada in privinta PPP-urilor. Fiecare crede ca acestea se refera la ce il intereseaza pe el si pe alti cativa. Toate definitiile PPP-urilor, in SUA, Marea Britanie sau Europa continentala, se refera la servicii de utilitate publica. De ce oare constructia unui bloc de birouri sau a unui ansamblu de locuinte de lux ar fi un serviciu de utilitate publica, personal nu inteleg. Marea majoritate a publicului oricum nu va trece de gardul acestor constructii. La noi, aproape toate PPP-urile despre care am auzit sunt in domeniul imobiliar - autoritatea locala vine cu terenul, probabil si cu utilitatile, iar firmele private construiesc si obtin profit.
Inainte chiar de problema moralitatii, care cred eu ca se pune in alegerea partenerilor privati (apropo, vreun PPP in Romania respecta principiile mentionate mai sus, la care face referire legislatia europeana?), vine problema legalitatii.
Exista cazuri cand autoritatea locala vine in asociere cu un teren care nici macar nu este al ei. De exemplu, in recent trambitata initiativa imobiliara din zona centrala a Capitalei, cu zgarie-nori si parcuri suspendate, Primaria vine cu un teren pe care, inainte de '89, a fost un cartier intreg, ras de Ceausescu de pe fata pamantului, si pentru care, daca nu ma insel, urmasii celor demolati atunci au revendicari. Fara a face o pledoarie pro-domo, chiar familia mea are un astfel de litigiu cu Primaria, si nu se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru ca terenul, vezi Doamne, este folosit in constructii de utilitate publica. Care constructii? O biblioteca nationala inghitita de balarii si un parteneriat public-privat pe terenuri demolate?
Anii care vin vor aduce multe proiecte de dezvoltare, multe lucrari de infrastructura si multe PPP-uri. Riscurile nu trebuie insa neglijate. In primul rand, trebuie clarificat statutul proprietatii asupra terenurilor cu care autoritatile locale vin in asociere. In al doilea rand, trebuie asigurate transparenta si egalitatea de sanse in selectarea partenerilor privati. In al treilea rand, trebuie evitat riscul supraindatorarii municipalitatilor si evitata, in special, garantarea publica a imprumuturilor pe care partenerii privati le vor face pentru finantarea proiectelor. Eu, unul, nu vreau si sa dau terenul, si sa platesc mai multe taxe locale, si sa ma uit de peste gard la parteneriatele public-private. Acolo unde sunt banii mei si ai dumneavoastra, ai nostrii, ai tuturor, trebuie sa fie si lege. In Romania este in prezent debandada privind PPP-urile. Fiecare crede ca acestea se refera la ce il intereseaza pe el si pe alti cativa."

Liviu Voinea,
director de cercetare la Grupul de Economie Aplicata (GEA)

Data: Luni, 28 Noiembrie 2005

Circa doua milioane de romani muncesc in strainatate
Articol de: Raluca Barbuneanu

"Principalele motive pentru care romanii pleaca la munca in strainatate sunt somajul - care nici nu e cuprins in statistici - si salariile mici", a declarat sambata profesorul Dumitru Sandu, de la Universitatea Bucuresti, in cadrul unei conferinte internationale organizate de GEA, pe tema emigrarii est-europene.
Potrivit acestuia, cei mai multi romani plecati la munca provin din orase medii cu 100.000-200.000 de locuitori sau din marile aglomerari urbane. In general, este vorba de persoane tinere, cu studii medii.
Moldova si Transilvania se confrunta cu cel mai mare exod
Desi nu exista date oficiale, economistii estimeaza ca aproximativ 1,5-2 milioane de romani muncesc in strainatate. Ceea ce inseamna mai mult de jumatate din populatia ocupata.
Potrivit studiului prezentant de profesorul Sandu, judetele cu cei mai multi emigranti sunt din Moldova si cele de la granita cu Ungaria. Bacaul si Suceava au cea mai mare rata a emigrarii, oamenii parasind Romania in cautarea unui loc de munca. Un numar mare de emigranti au si judetele unde multi locuitori sunt maghiari. Principala motivatie nu este munca, ci afinitatile culturale sau rudele care locuiesc in tarile vecine - se arata in studiu.
"Cu cat numarul emigrantilor din tarile est-europene este mai mare, cu atat cresc mai repede salariile din aceste tari deoarece cererea de munca este mai mica. In schimb, in statele din Vest, est-europenii creeaza presiuni pentru scaderea salariilor. Ceea ce, intr-un fel este bine deoarece se reduc inechitatile", a explicat Grzegorz Kolodko, fost ministru de finante al Poloniei.

Data: Luni, 28 Noiembrie 2005

"Aproximativ o cincime din forta de munca a Romaniei lucreaza in strainatate, potrivit participantilor la seminarul "Piata de munca europeana se extinde catre est", organizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA) si Fundatia Friedrich Ebert. Fostul ministru al finantelor Daniel Daianu apreciaza insa ca numarul celor care lucreaza in afara tarii este intre 1,5 - 2 milioane de persoane. Aceasta inseamna ca aproximativ 30% din forta de munca a Romaniei lucreaza in afara tarii.
"Efectele migratiei fortei de munca sunt benefice pentru economia Romaniei, cu conditia ca aceasta sa fie temporara si fondurile aduse in tara sa fie investite", a declarat Dumitru Sandu, profesor la Universitatea Bucuresti.
Un studiu recent arata insa ca banii castigati in strainatate sunt folositi pentru achitarea datoriilor, pentru a cumpara diferite bunuri, investitiile fiind abia pe locul al treilea. (C.S.)

Data: Luni, 28 Noiembrie 2005

"Migratia fortei de munca din Romania catre Uniunea Europeana ar putea fi benefica in cazul in care fondurile care intra in tara ar fi folosite pentru investitii, si nu pentru consum, a declarat Dumitru Sandu, sociolog si profesor la Universitatea Bucuresti.
Principalele motive pentru care romanii aleg sa munceasca in strainatate sunt salariile reduse, nivelul ridicat al somajului urban si cel al somajului ascuns, neinclus in statistici. Sandu a citat un studiu recent potrivit caruia cei care se intorc in tara folosesc castigurile din strainatate pentru a-si achita mai intai datoriile, apoi cumpara case, masini, electrocasnice, iar pe locul trei al prioritatilor se afla investitiile in educatia copiilor.
In ceea ce priveste cresterea competitivitatii economiei nationale, Dragos Paslaru, director executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA), a aratat ca aceasta are o influenta directa asupra evolutiei salariilor de pe piata nationala si a standardelor de viata. "Provocarile de pe piata fortei de munca sunt reale. In Romania, aceasta piata este deosebit de dinamica, in contextul aderarii la UE. Daca in Romania si statele vecine nivelul salariilor va creste, se va majora si competitivitatea statelor", a declarat reprezentantul GEA.
Potrivit specialistilor, aproximativ o cincime din forta de munca a Romaniei lucreaza in strainatate."Migratia fortei de munca nu are legatura cu integrarea Romaniei in UE, dar este favorizata de deschiderea gruparii catre Romania", a afirmat Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor. El a mai aratat ca exista o serie de factori care favorizeaza migratia fortei de munca, unul dintre acestea fiind imbatranirea populatiei din UE.

Data: 28 Noiembrie 2005

Data: Joi, 17 Noiembrie 2005

ANUL XIV (818) (8 - 14 Noiembrie 2005)
Data: Vineri, 11 Noiembrie 2005

ANALIZE ECONOMICE SI POLITICE - (Dez)acordul cu FMI

"La mijlocul saptamanii trecute, s-a oficializat divortul Romaniei de FMI. Expertii FMI considera ca Romania nu poate sa-si gestioneze singura politicile macroeconomice. FMI a fost reticent fata de introducerea cotei unice de impozitare si a cerut marirea TVA, cerere respinsa de guvernul condus de Tariceanu. FMI nu este de acord nici cu cresterile salariale din sectorul bugetar si califica bugetul pe 2006 ca "nerealist", in conditiile in care nu a fost adoptat Codul Fiscal. Banca Nationala este si ea criticata pentru ca tine in frau cursul valutar.

Am cerut opiniile a trei experti, pentru a deslusi semnificatiile divortului Romaniei de FMI, pe care i-am intrebat:

1. De unde pornesc neintelegerile cu FMI?
2. Pentru prima data in ultimii ani FMI critica actiunile Bancii Nationale. Cum de a intrat Mugur Isarescu in gura FMI? Ce astepta FMI de la Banca Nationala si aceasta nu a facut?
3. Chiar sunt perfecte retetele economice ale FMI? Nu cumva FMI mai si greseste?
4. Care sunt consecintele ruperii acordului cu FMI pentru Romania?

DANIEL DAIANU* - "Situatia nu trebuie dramatizata"

1. "Expertii FMI critica mixul de politici economice prociclice, dobanzile pe piata monetara si la depozitele la lei care au devenit puternic negative, ceea ce incurajeaza consumul. Ei insista pentru un deficit zero, chiar un surplus bugetar, guvernul roman doreste un deficit tinta de 0,5% din PIB in 2006. Disputa se poarta si pe estimarea veniturilor fiscale. Avem un context economic intern ce complica mult alegerile de politica macroeconomica. Creditul neguvernamental a "explodat" in ultimii ani, pe fondul scaderii inflatiei, al consolidarii bugetare, al intensificarii concurentei intre banci, al liberalizarii contului de capital, al cresterii economice. Actioneaza si efectul cotei unice. Creditul este inca la un nivel scazut ca pondere in PIB, ceea ce indica potential de crestere impresionant; el accentueaza deficitele externe. Dinamica salariala in 2004 si 2005 a accentuat deficitele externe. In alte tari (Ungaria, Cehia, Polonia etc.) deficitele bugetare raman la niveluri inalte dupa aderarea la UE, dar coabiteaza cu deficite de cont curent comparabile (numite "deficite gemene"). La noi insa, consolidarea bugetara din ultimii ani (deficit bugetar de 1,1% in 2004 si, este de asteptat, sub 0,8% in 2005) a fost insotita de cresterea masiva a deficitelor externe.
Trebuie spus ca bugetul public a fost responsabil numai pentru 1/7 din deficitul de cont curent in 2004, iar pentru acest an responsabilitatea bugetului va fi si mai mica. A miza deci pe bugetul public in controlul deficitelor externe are putin sens. Aceasta nu inseamna insa ca se poate da drumul la robinetul cheltuielilor publice.
In fine, economia este semnificativ euro(dolar)izata, ceea ce complica conduita politicii monetare, iar increderea in RON trebuie consolidata.
Chestiunea se rezuma la: cum pot fi conciliate dezinflatia si controlul deficitelor externe cu nevoile tot mai mari ale bugetului, inclusiv din perspectiva "socului" de cheltuieli suplimentare dupa aderare. De aici rezulta discutia privind o strategie bugetara (nu numai fiscala!) pentru anii ce vin, avand in vedere relatia cu politica monetara, de curs, cea salariala etc. Daca deficitul bugetar ar creste substantial subit si creditul neguvernamental nu ar fi stopat din expansiune, deficitul de cont curent ar depasi 10-11% din PIB, iar inflatia ar fi reinflamata, ceea ce ar putea provoca o criza de incredere in moneda nationala."

2." Eu nu as percepe asa situatia, pe planul comunicarii publice; mai degraba este un exercitiu de transparenta mai mare in a comunica opinii diferite, de catre ambele parti. In general, cultura dezbaterii publice la noi este precara. De aceea, ceea ce s-a intamplat recent are o pronuntata fateta pozitiva din acest punct de vedere. In economie nu esti intr-un laborator de chimie sau fizica; exista numeroase dileme si incertitudini, compromisuri (trade-offs), iar alegerile sunt complicate. In fond, si cei de la FMI, si guvernatorul Mugur Isarescu (in ceea ce a spus mai ales la Forumul bancar din 3 noiembrie) au facut, practic, lectii de economie aplicata, pe cazul romanesc, ceea ce este foarte bine pentru cei care au nevoie sa inteleaga mai bine ce se intampla in economie. FMI-ul are temei sa fie ingrijorat de unele evolutii, care ne preocupa si pe noi. Dar avem si noi dreptate sa ne indoim de eficacitatea comprimarii drastice a bugetului in incercarea de a controla deficitele externe si inflatia. Este ceea ce am exprimat direct expertilor FMI. In acelasi timp, trebuie inteleasa sarcina foarte dificila a BNR de a modifica asimetria in crestere intre expansiunea creditului in valuta si cel in lei. De aici a rezultat lasarea unei masive lichiditati in piata, care a condus la dobanzi mici la depozitele in lei. Sa speram ca incercarile BNR, ce foloseste metode mai putin conventionale (ortodoxe), vor avea eficacitate. Opinia mea este ca Banca Nationala va trebui sa intervina, totusi, in final, pentru a nu se descuraja economisirea.
Dar ca o idee: eu cred ca in economia romaneasca metodele eclectice sunt inevitabile; noi suntem inca in situatia in care trebuie sa ne "gestionam imperfectiunile", ceea ce are implicatii asupra politicii economice."

3. "Evident ca mai si greseste. Nu exista entitate organizationala infailibila in lumea reala, chiar si atunci cand beneficiaza de resurse umane exceptionale. V-am dat deja un exemplu: intr-o economie in care contul de capital s-a liberalizat, folosirea bugetului pentru limitarea deficitelor externe are eficacitate limitata. Ceea ce nu inseamna ca politica bugetara trebuie sa fie imprudenta, ca ne putem permite deficite bugetare de 3-4% din PIB, asa cum reclama unele voci...
Acum nu trebuie sa cadem in eroarea de a desconsidera sfaturile expertilor FMI; multe din ceea ce spun au sens si dialogul cu ei este util Bancii Nationale si guvernului.
Pe alt plan, trebuie sa folosim banii din privatizare si fondurile de la Uniune pentru dezvoltarea infrastructurii, care trebuie sa fie un mare proiect al Romaniei in anii ce vin. Problema ar fi ca "macroeconomia unui buget mai mare" (care ar trece de la circa 30% din PIB la circa 34-35% din PIB) cere atentie pentru protejarea echilibrelor macro, pentru a evita derapaje inflationiste majore si deficite externe excesive. Constructia politicii macro trebuie sa gaseasca o cale care sa ofere bugetului resurse pentru a sustine dezvoltarea si onora obligatiile fata de Uniune, concomitent cu atentia fata de echilibrele macro. Pentru fiscalitate avem cateva repere. Este important ca urmatoarea rectificare bugetara sa fie prudenta. Este nevoie de o colectare mai buna a taxelor si impozitelor. La cheltuieli bugetare, cresterea trebuie sa priveasca preponderent bunuri de capital (infrastructura), obligatiile fata de Uniune si Educatia. Veniturile din privatizare sa fie utilizate exclusiv pentru dezvoltarea infrastructurii si reforma sistemului de pensii."

4. "Situatia nu trebuie dramatizata. Pietele financiare, oamenii de afaceri autohtoni si cei straini vor judeca mersul economiei romanesti asa cum se va revela in realitate si vor reactiona. Esential este ca guvernul si BNR sa dovedeasca ca au stiinta gestionarii situatiei concrete; este imperativ aceasta pentru o economie care are investment grade de la agentii de evaluare a riscului suveran si care mai are putin pana la aderarea in Uniune.

* Profesor ASE BOGDAN BALTAZAR*
"Romania poate depasi acest accident de parcurs"

1. "Neintelegerile cu FMI provin in primul rand din faptul ca de 15 ani nu ne facem noi temele (restructurarea aspra a economiei, crearea unui climat de afaceri prietenos capitalului strain de calitate, oprirea jafului din bani publici si a "sifonarii" de avutie de la cei harnici, privati, la dinozaurii ineficienti ai sectorului de stat, incetarea prigonirii fiscale a celor realmente profitabili pentru a plati ne-munca si clientii politici s.a.m.d.). De aceea, an de an, stand noi prost cu reforma economica, tot cersim bunavointa politica a FMI.
Pe de alta parte, FMI-ul ramane aceeasi institutie oportunista (care in 1999 era pe punctul de a promova - total nedrept - prabusirea Romaniei, alaturi de alte trei tari "ale nimanui", prin fortarea incetarii de plati, doar pentru a da o lectie minora pietelor private de capital). Si mai ramane FMI-ul aceeasi institutie dogmatica si lipsita la nivel de lucru de specialisti autentici (nu pot sa-l uit pe d-l Neven Mates!), care aplica, similar cu testul auto, o grila prefabricata unica peste o realitate variata de la tara la tara."

2. "FMI-ul critica BNR deoarece in toti acesti ani, bine si mai putin bine, banca noastra centrala, in absenta unei autentice politici guvernamentale de reforme (vezi pct. 1) a incercat totusi sa rezolve singura stagnarea si dezechilibrele acumulate prin strategia statala postcomunista de batere a pasului pe loc.
Asa cum insa am spus de multe ori, in ultima perioada, BNR chiar a gresit serios, supraestimand efectele asteptate ale liberalizarii contului de capital, intervenind excesiv pe piata pentru a slabi leul, in care tot ei ne spun sa avem incredere, juguland creditul in tara cu cel mai scazut nivel de bancarizare din Europa, fortand dobanzile la depozitele bancare mult sub nivelul inflatiei si deci, in fapt, incurajand consumul s.a.m.d.
In aceste privinte, FMI-ul ar fi trebuit sa "taxeze" mai serios BNR-ul (a facut-o doar, in treacat, cu privire la scaderea dobanzilor), acuzand-o, in schimb, pentru nivelul ridicat al inflatiei, cand este clar ca la noi inflatia (si asa cosmetizata in jos) nu este un fenomen monetar, ci unul structural, ca emanatie a unei economii stagnante in ineficienta."

3. "Cred ca am raspuns la pct.1 si nu mai insist."

4. "Cred ca acordul a fost doar "suspendat". FMI-ul l-a numit "deraiat" (off-track). Dincolo de semantica, cred ca guvernul roman nu putea accepta "camasa de forta" a FMI, fara a se discredita grav. Deficitul de cont curent, care preocupa atat de mult FMI-ul, va fi in acest an mare, dar controlabil si, in orice caz, finantat autonom (deci nu a crescut datoria publica pentru a-l acoperi). Acest deficit este aproape integral generat de sectorul privat si este deci absurd si mai ales neproductiv sa ni se ceara sa fie atenuat prin sacrificarea bugetului de stat si postularea unui excedent bugetar, cand avem atatea exigente bugetare legitime, incepand cu alocatiile de contrapartida la fondurile UE de peste 1 miliard euro din 2006.
Aceasta "deraiere" nu da bine, desigur, in presa. Vor fi ceva presiuni pe leu, dar vor trece, daca nu le acutizeaza BNR-ul. Lumea stie ca la 1 ianuarie 2007 vom fi in UE si deci bani privati - care sunt cei mai buni - vor veni si vor continua sa finanteze autonom deficitul de cont curent.
Un astfel de optimism trebuie sa fie, desigur, masurat si sa nu incurajeze excese nici la guvern (pe un deficit fiscal prea slobod) si nici la BNR (care trebuie sa inceteze a deprecia leul si a descuraja, in fapt, economisirea in lei).
Mi-a placut reactia adevaratilor "cerberi" ai pietelor si ai riscului, agentiile de rating, dintre care S & P, Moody's si Fitch IBCA nu s-au prea panicat, ci, din contra, au spus ca Romania poate depasi, fara probleme serioase, acest accident de parcurs.
Acum insa trebuie sa onoram, prin reforme serioase in continuare, prin cumpatare - mai ales la salariile din sectorul de stat - si coerenta in mesaje, acest vot de neincredere al pietelor. Si, vorbind de sectorul bugetar si, in general, de stat, n-ar trebui sa mai reducem "suprapopularea" din acest sector - nu numai costisitoare, ci si mare sursa de coruptie si birocratie?
Si mai trebuie sa ne prezentam bine cazul la Bruxelles, care, pe probleme macroeconomice, ne lasase, din varii motive, pe mana FMI-ului.
Sa fim clari: nu problemele macroeconomice ne-ar putea amana intrarea in UE, ci marea coruptie si frontierele nesecurizate. "

EurMonitor Business: Romania a urcat 12 pozitii in topul competitivitatii
Data: 14 Octombrie 2004

Romania a ajuns pe locul 57 in clasamentul competitivitatii/Deficit de 0,2% din PIB

Romania a urcat pe locul 57 in clasamentul competitivitatii, declasand Bulgaria si Croatia, dar a ramas in urma celor mai multe dintre economiile europene din aceasta perspectiva, potrivit Raportului Global al Competitivitatii, intocmita de Forumul Economic Mondial. Cu toate acestea, tara noastra trebuie sa rezolve probleme precum costul creditelor, povara fiscala si practicile informationale.
Raportul este o radiografie a economiilor a 104 tari si a fost facut public, ieri, simultan, la New York - de catre Forumul Economic Mondial - si la Bucuresti, de catre Grupul de Economie Aplicata.
Tara noastra a inregistrat progrese la doi indicatori. Mai precis, din perspectiva indicelui competitivitatii microeconomice, Romania a avansat cu 20 de pozitii comparativ cu topul realizat in 2003, ajungand pe locul 56. Din perspectiva competitivitatii macroeconomice, am urcat 12 pozitii, ocupand locul 63.
Totodata, a crescut si intensitatea competitiei interne - acest indicator plasandu-ne pe locul 43, fata de 69 in 2003, cu precizarea ca o mare parte a importurilor efectuate nu sunt bunuri de consum final. Din punct de vedere al naturii avantajului competitiv, Romania s-a clasat in acest an pe pozitia 60, fata de 82 in anul precedent.
Acest lucru se explica prin diversificarea surselor care genereaza avantajul competitiv si care nu se mai bazeaza numai pe forta de munca ieftina.

Dobanzile si fiscalitatea ne fac necompetitivi

Ecartul dintre dobanzile active si cele pasive este indicat in raport ca fiind unul dintre factorii care limiteaza sporirea competitivitatii autohtone. Astfel, diferentele mari dintre dobanzile practicate de banci la creditele acordate si cele platite pentru depozitele atrase "mareste considerabil costul creditarii", se specifica in document.
La acestea se adauga problemele pe care le aduce sistemul fiscal. Mai precis, fiscalitatea excesiva existenta ne-a "trimis" pe locul 102 in topul celor 104 state. In acelasi timp, fiscalitatea este "prea complicata", ocupand si la acest capitol un loc codas: 87. Nu in ultimul rand, Romania ocupa locul 90 in acest clasament in ceea ce priveste operatiunile de spalare a banilor.

Ascultam sau nu de FMI?

Data: 28 Iulie 2005
Mai multi analisti explica de ce ne-am luat FMI pe cap.
Articol din suplimentul "Ce se intampla cu economia romaneasca?".

1. Considerati ca reticenta FMI in a accepta un deficit bugetar mai mare de 0,7% este justificata?
2. Considerati necesare masurile de limitare a consumului? Credeti ca vor fi eficiente?

Liviu Voinea, membru fondator Grupul de Economie Aplicata (www.gea.org.ro)

1. "Insistenta FMI pentru un deficit bugetar cit mai mic este rationala din multe puncte de vedere: neincrederea in cresterea veniturilor bugetare (ca urmare a cotei unice), necesitatea de tinere sub control si a deficitului de cont curent, asteptarile privind cheltuielile tot mai mari la care Romania va fi obligata prin co-finantarea fondurilor europene.
Pe de alta parte, FMI se comporta, asa cum s-a comportat intotdeauna si peste tot, ca un contabil constiincios; Romania are nevoie insa, pe linga un bun contabil, si de un strateg de dezvoltare. Acest rol strategic ar trebui sa il joace Guvernul."

2. "Cresterea exploziva a consumului este un efect, nu o cauza. Este efectul mai multor bani ramasi la dispozitia consumatorilor (prin cota unica), efectul aprecierii leului (ieftinirea importurilor), efectul cresterii salariului mediu pe economie, efectul cresterii economice in ansamblu, efectul lipsei unor alternative investitionale la consum, efectul banilor trimisi de romanii din strainatate.
Mai mult, dupa ce consumul a fost reprimat o perioada destul de indelungata din cauza veniturilor mici, este dificil sa temperezi consumul prin metode administrative. De exemplu, cresterea TVA nu cred ca va avea vreun efect in acest sens; dovada cea mai buna este aceea ca dupa ce guvernul Vacaroiu a introdus TVA in 1993 (pina atunci nu existase aceasta taxa), consumul a crescut oricum, economia fiind atunci, ca si acum, in expansiune.
Restrictiile la creditare iarasi nu mi se par o solutie, pentru ca ele afecteaza nivelul de trai, standardul de viata. Echilibrul macroeconomic trebuie mentinut, dar nu cu pretul bunastarii societatii."

Radu Limpede, analist financiar, Junior Chamber International Bucharest

1. "Dorinta FMI de a tine Romania intr-o veritabila "camasa de forta" (deficit bugetar de numai 0,7% din PIB) are si nu are justificare, depinzind de unghiul din care privim. Avind in vedere expansiunea consumului si deficitul extern record, inteleg pe deplin preocuparea FMI ca orice relaxare pe partea bugetului va avea consecinte incalculabile, ducind catre o criza.
Pe de alta parte, România are nevoie de cheltuieli mult mai mari si de o strategie bugetara multi-anuala, pentru a putea sa-si indeplineasca angajamentele europene si marile prioritati: co-finantare fonduri structurale, investitii majore in infrastructura, mediu, dar mai ales o rapida reforma a pensiilor.
Astfel, ca si alti vecini central-europeni, Romania ar putea depasi in urmatorii ani "bariera" de 3% PIB pentru deficitul bugetar, data de criteriile Maastricht, insa numai cu doua conditii.
Pe de o parte, oferta interna trebuie sa reuseasca in anii ce vin sa echilibreze cererea in expansiune si sa elimine astfel presiunea deficitului extern. in acelasi timp, veniturile bugetare trebuie crescute accelerat, de la 29% din PIB acum (proportia cea mai mica in Europa), insa nu pe baza cresterii fiscalitatii, ci pe baza largirii bazei de impozitare prin restringerea - coercitiva - a economiei negre si mai ales a celei gri din mediul rural (prin metode stimulative)."

2. "Masurile de limitare a consumului sint necesare, dar BNR joaca o carte perdanta prin ultimele miscari: limita agregata de 40% din venituri la creditul "retail" se bazeaza pe bunavointa oamenilor si poate fi ocolita.
Leasingul ar trebui reglementat rapid.
Creditul isi va continua boom-ul; singura masura eficienta ar fi relansarea economisirii in paralel, prin dobinzi care sa remunereze, plus introducerea rapida a pensiilor private."

Constantin Rudnitchi, director revista economica Bilant

1. Romania are cel mai mic deficit bugetar din zona. Din acest punct de vedere, ne putem uita cu invidie la tari care sint in Uniunea Europeana si "se lafaie" cu deficite bugetare mai mari de sase-sapte ori decit al nostru.
Ba chiar, sint tari in Uniune care incalca cu nonsalanta prevederile referitoare la nivelul deficitului bugetar statuate de Pactul de Stabilitate.
Daca privim intregul tablou al indicatorilor economici vom vedea destule zone de umbra care ingrijoreaza. Chiar si asa, guvernul ar fi putut negocia un deficit bugetar mai mare."
2." Avem si in domeniul economic doua Romanii. Una care are o viziune de ansamblu, priveste indicatorii macroeconomici si alta care este mult mai legata de viata de zi cu zi, adica de microeconomie.
La nivel macro, cresterea consumului ingrijoreaza pentru ca se vede lantul urmator: creste consumul, consumul este alimentat in mare parte din import, importuri mai mari inseamna fiscalitate redusa, mai multi bani in buzunar, acces mai facil la credite s.a.m.d.
Traim de 15 ani sub tirania descurajarii si restrangerii consumului. In ultima perioada insa bancile retelele de retail si mai ales populatia au descoperit placerea consumului. De aceea cred ca masurile de limitare a consumului nu vor avea astazi acelati efect pe care il aveau in urma cu 10 ani.

Specialistii la European Club: Cresc asteptarile legate de inflatie

Data: 29 Iunie 2005
Stire preluata de la Euractiv.ro

Mai sunt trei zile pana la introducerea in circulatie a leului greu. Prin eliminarea a patru zerouri, noul leu, greu, este de asteptat sa duca la stabilitate economica prin reducerea inflatiei.
De asemenea, introducerea leului greu este de asteptat sa genereze crestere economica, insa mediul de afaceri este pus in fata unei provocari: va trebui sa caute zone optime de competitivitate.
"Politica monetara si valutara in perspectiva aderarii. Efecte si oportunitati pentru mediul de afaceri" a fost numele dezbaterii organizate de HVB Bank Romania, EurActiv Romania si Dilema Veche, sub egida "European Club", eveniment consacrat al HVB Bank Romania.

Dezbaterea European Club a urmarit efectele concrete ale evolutiilor financiare, cum se vor resimti acestea in mediul de afaceri, cum va evolua moneda nationala in raport cu euro si dolarul, cum vor influenta evolutiile financiare cresterea economica.

"Vedem cu totii ca leul se intareste pe piata valutara si eu indraznesc sa spun ca acesta este mersul pietei", a spus Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

Adrian Vasilescu a explicat ca Banca Nationala face un pas mare catre "convertibilitatea totala a leului", astfel incat nu poate raspunde "cererii exportatorilor - anume, acestia cer sa intervina pe piata, sa strice jocul pietei, sa cumpere valuta, sa asigure o depreciere a cursului de schimb".

Daniel Daianu, presedinte Societatea Romana de Economie (SOREC), profesor Economie SNSPA, fost ministru de Finante:
"Asistam la o situatie inedita; exista o stagnare in partea vestica, in timp ce zona cu vigoare economica, cu vitalitate, cu crestere inalta devine Europa Rasariteana".
Dl. Daianu a mai aratat, printre altele ca exista risipa in bugetul public, dar este o teza falsa aceea ca reducerea cheltuielilor va duce la rezultate bune, in ideea ca se face astfel loc sectorului privat. Productia privata nu se poate dezvolta daca sectorul public nu isi pune la dispozitie produsele, astfel incat este nevoie de investitii in sistemul public. Daca nu se fac aceste investitii, exista riscul de "ambuteiaj al infrastructurii".

Florin Citu, de la BAC Investment Bank, cercetator Grupul de Economie Aplicata, fost economist Banca Europeana de Investitii: "Azi, cand trecem de la o inflatie de 11 la una sub zece la suta se schimba si regulile jocului. Obiectivul BNR est dat de asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. (...) Este stiut ca singurul mod prin care politica monetara afecteaza economia era prin rata de schimb. BNR incearca sa ne transmita ca va fi o stabilitate a ratei de schimb si o stabilitate a preturilor.
Odata cu scaderea inflatiei, rata de schimb isi pierde importanta, dar cresc, in schimb, astepatarile legate de inflatie".

Referindu-se la perspectiva Romaniei de a adera la Uniunea Economica si Monetara, Dragos Negrescu, consilier Delegatia Comisiei Europene, si-a exprimat convingerea ca nu se pune problema ca tara noastra sa nu isi doreasca acest pas: "toate tarile care au aderat pana acum si-au manifestat dorinta de a intra in zona Euro, unele dintre ele intr-un timp foarte scurt."

Nr. 1
Data: Miercuri, 11 Mai 2005

Site-ul zilei - www.gea.org.ro

Grupul de Economie Aplicata (GEA) este o organizatie non-guvernamentala independenta si apolitica, fondata in 2004. Membrii fondatori sunt noua tineri economisti plus Societatea Romana de Economie (SOREC), care este o asociatie profesionala de renume (fondata in 1992) ce reuneste cativa dintre cei mai prestigiosi economisti care activeaza in domeniul cercetarii si in cel academic.
Printre membrii fondatori se afla Dragos Paslaru si Liviu Voinea.
GEA doreste sa contribuie la dezvoltarea economica din perioada de tranzitie pe care o traverseaza Romania prin agregarea experientei unor tineri, dar deja profesionisti economisti, care au studiat in strainatate la universitati de prestigiu. GEA doreste, de asemenea, sa sprijine mediul de afaceri local sa faca fata presiunilor concurentiale ale Uniunii Europene, prin promovarea activa a competitivitatii economice. Activitatea GEA se indreapta nu numai catre analize macroeconomice, dar, in mare masura, si catre studii de piata si diferite aspecte ale economiei aplicate. GEA poate furniza o gama larga de servicii de sprijin pentru afaceri, incluzand studii de piata, sondaje, monitorizare, analize, asistenta pe proiecte. (F.M.)

Anul IX, Serie noua, Nr 74(3145)
Data: Miercuri, 30 Martie 2005

"Daca oficialii romanii ar fi avut un model de programare bugetara multianuala, ar fi fost mult mai credibili in negocierile cu FMI si rezultatele ar fi fost altele", a declarat, ieri, Dragos Paslaru, directorul executiv Grupului de Economie Aplicata (GEA). El a adaugat ca FMI a fost preocupat in special de sustenabilitatea pe termen mediu a cifrelor, nu doar de evolutia anticipata pentru acest an.
"Credibilitatea oficialilor romani a fost afectata de faptul ca atunci cand a trebuit sa discute, pe cifre, cu FMI, nu a putut sa le ofere. Atunci cand se iau decizii de politica fiscala, acestea trebuie sa fie bine fundamentate", a opinat Paslaru.
"In prezent, Ministerul Finantelor Publice foloseste, printre altele, estimari ale Comisiei de Prognoza. Exista si eforturi laudabile la Institutul de Prognoza al Academiei, dar rezultatul este insuficient fata de necesar, adica o modelare macroeconomica adaptata nevoilor Ministerului Finantelor", a declarat, la randul sau, fostul ministru de finante, Daniel Daianu. El a mentionat ca PBMA se bizuie pe modelare avansata, pe definirea unor corelatii fundamentale si a unor relatii de comportament. "Asa cum BNR, pentru a introduce -tintirea directa a inflatiei- (TI), are nevoie de modele structurale si econometrice serioase si testate, tot astfel Ministerul Finantelor Publice (MFP) are nevoie de o analiza solida", a mai spus fostul ministru de finante".

Mesagerul Economic

Saptamanal al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti SERIE NOUA . ANUL XV. NR. 4 (742)
Data: 24 - 30 Ianuarie 2005

Contributii la cresterea economiei romanesti
Autor: Madalin Sarbu

"Nu este vorba de un curs de economie. Prezentam initiativa unei institutii de cercetare privata, o organizatie nonguvernamentala independenta si apolitica, fondata de un grup de tineri economisti din cadrul SOREC. Pe scurt, vorbim de initiativa GEA, adica a Grupului de Economie Aplicata, al carei obiectiv principal este de a contribui la analiza si dezbaterea politicii economice si de a sprijini dezvoltarea economiei romanesti in context european.
Ideea aparitiei GEA este strans legata de una din activitatile Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti (CCIRB), si anume Grupul de Reflectie. Trecand peste toate aceste aspecte, evenimentul la care facem referire, masa rotunda pe tema "Catre o politica industriala bazata pe aglomerari economice competitive - clustere", gazduit de CCIRB, face parte dintr-un proiect mai larg de cercetare, intitulat "Intarirea guvernantei economice in Romania prin procesul de aderare la Uniunea Europeana, sub auspiciile Programului Global Opportunities Fund, finantat de Regatul Unit al Marii Britanii", asa cum avea sa declare profesorul Valentin Cojanu, expert GEA.
Obiectivul principal al GEA, asa cum declara Dragos Paslaru, director executiv, este de a impulsiona dezbaterea publica in ceea ce priveste dezvoltarea economica a Romaniei, o dezvoltare durabila, avand ca premisa competitivitatea. La randul sau, Nicolae Vasile, prim-vicepresedinte al CCIRB, presedintele Sectiunii Industrie, a subliniat importanta organizarii unor asemenea dezbateri publice, care pot constitui adevarate incubatoare ale dezvoltarii economice romanesti. Discutiile purtate intre participantii la masa rotunda au evidentiat faptul ca pentru atingerea principiilor aglomerarilor economice competitive este necesara stabilirea modului modului de abordare a acestora. Si anume, sustinerea celor existente sau crearea unor noi clustere. Specialistii acestui domeniu au mai relevat faptul ca, desi in Romania s-au infiintat foarte multe parcuri industriale, parcuri stiintifice si tehnologice, incubatoare de afaceri, totusi nu au fost organizate dezbateri publice referitoare la performantele inregistrate. In acest context, Dragos Paslaru a subliniat importanta studiului acestor indicatori care, in final, sa permita multiplicarea aglomerarilor economice competitive.

Totodata, discutiile purtate au mai evidentiat necesitatea parteneriatelor de tip public-privat care, in opinia participantilor la dezbatere, au un rol major in sustinerea acestor zone de dezvoltare economica.
Dezbaterea gazduita de CCIRB are o importanta deosebita atat la nivel micro, cat si la cel macroeconomic, in sensul in care, conform Strategiei de la Lisabona, fiecare tara membra a Uniunii Europene are obligatia de a realiza un plan national de dezvoltare economica pe termen lung. Or, tinand cont de faptul ca Romania va deveni membra a UE in 2007, este necesara intocmirea unui plan national de dezvoltare coerent, pentru perioada 2007-2012, care sa porneasca de la realitatile actuale ale economiei si ale mediului de afaceri din Romania. Venind in sprijinul acestui fapt, specialistii Grupului de Economie Aplicata au propus intocmirea unui document, bazat pe o cercetare economica aprofundata la nivel national, care sa constituie suportul realizarii planului national de dezvoltare.
Concret, dezbaterea organizata de GEA in parteneriat cu CCIRB isi propune identificarea acelor poli de crestere economica ce pot permite o dezvoltare regionala durabila. Practic, este vorba de stabilirea unor politici pentru dezvoltarea agentilor economici dintr-un anumit domeniu de activitate, dar punctul de pornire trebuie sa fie de jos in sus, adica de la necesitatile firmelor catre autoritatile locale si centrale. De fapt, aceasta idee a fost subliniata si de Valeria Valeri, consultant de preaderare in cadrul Agentiei de Dezvoltare Rurala Bucuresti-Ilfov - Regione Lazio, care, exemplificand modelul italian, a evidentiat rolul deosebit de important al comunitatii de afaceri in dezvoltarea locala, rolul autoritatilor locale sau centrale fiind acela de a aloca si distribui fondurile necesare catre regiunile care le solicita in baza unor nevoi."